- Doamne! Ce drum lung şi aglomerat, oare unde pleacă toată lumea asta?

Încerc să scurtez drumul, poate e mai aproape prin Grădina Publică Ştefan cel Mare?

-         Ce se întîmplă? Hmm… ce întrebare retorică!

Nu înţeleg nimic: muzică, bucate, chipuri străine în costume naţionale…

Încerc să mă apropii cu paşi nesiguri. Deodată zăresc standul Centrului Evreiesc amplasat chiar pe prima alee de la intrarea în parc.

-         Ce să fie?mă întreb mereu în gînd, dar încerc să analizez mai întîi frumuseţea care se petrecea ca mai apoi să mă documentez.

Printre numeroasele expoziţii zăresc diferite obiecte de artizanat, costume şi bucate naţionale, cărţi în diferite limbi.

Da… interesant lucru! Nu am ştiut că într-o ţară atît de mică pot exista atîtea etnii care este marcat deja în cea de-a opta ediţie cu genericul                 „ Unitate prin diversitate”.

Chiar dacă timpul pretenţios le dădea mari bătăi de cap, oaspeţii erau bine dispuşi atît tinerii cît şi bătrînii care s-au prins cu toţii în hore la joc.

„Îmi place foarte mult acest festival, e interesant că aici poţi vedea cultura şi obiceiurile altor popoare” spune Rodica Rotaru din Chişinău, ceea ce m-a mirat că era una din puţinele doamne pe care le-am întîlnit care vorbea limba română.

Vorbe, certuri se auzeau pe aleea de alături.

-         Parcă sunt nişte ţigani! îmi şopteşte colega mea Alina.

Da într-adevăr din toate comunităţile, cea mai mare şi cea mai bogată era cea ţigănească, unde cîteva tinere tigănci îmbrăcate  în costume lor tradiţionale îi înfierbîntau pe trecătorii de rînd ce le admirau cu atîta plăcere şi mai ales bărbaţii.

„Niciodată nu am încercat să înlătur ţiganii din rîndul moldovenilo, deoarece eu consider că romii sunt cei mai prietenoşi” ne spune Maria Lazăr originară din Donduşeni cu atîta mîndrie fără ca să-şi rupă privirile de la dansatoare în timp ce încerca şi ea să emită unele figuri.

    Cert este faptul că ruşii şi-au rezervat o alee întreagă, în schimb vizitatorii erau foarte puţini, iar bucatele tradiţionale au fost mai puţin întrebate.

Printre vizitatorii acestui festival au fost şi oaspeţii statului.

Festivalul etniilor spune Olga Goncearova directorul biroului de Relaţii Interetnice ,”Consider că acesta este un eveniment pe căt de interesant pe atît şi de important, deoarece anume prin această sărbătoare încercăm să educăm toleranţa faţă de reprezentanţii etniilor din Moldova, care s-au adunat din toate regiunile republicii.

Printre oaspeţii acestei manifestări i-au bucurat cu prezenţa şi speakerul Parlamentului Marian Lupu, precum şi prim vice-premierul Victor Stepaniuc.

Marian Lupu a declarat că: „Numai datorită etniilor va exista şi va fi asigurată pacea şi armonia şi stabilitatea socială, politică şi economică.

În schimb Victor Stepaniuc doreşte ceva mai mult de la aceste minorităţi. „ Acest festival devine din an în an tot mai popular la noi în Republica Moldova, dar unica dodinţă pe care o avem noi este că aceşti oameni care locuiesc la noi ar trebui să cunoască cîtuşi de puţin limba de stat precum şi cultura poporului moldav”.

Potrivit datelor oferite de către putere în Republica Moldova în prezent locuiesc reprezentanţi a 120 de etnii, iar la Biroul de Relaţii Interetnice au fost înregistrate 96 de organizaţii etno-culturale.

Mileştii Mici, frumoasa localitate prin natura sa şi bogată prin colecţia sa de vinuri aromate.Intrînd în localitate pe un drum lung şi care îţi pare că nimai are sfîrşit totuşi ajungi într-un labirint al butoaielor şi-a sticlelor bătrîne şi pufoase de mucegai, care nu demult cu vreo trei ani în urmă au intrat în Cartea Recordurilor lui Guiness, reprezentînd cea mai mare colecţie de vinuri din Europa cu peste 1,5 mln. de sticle colectate.

Două porţi mari cu inscripţia IS CVC Mileştii Mici în care stă atîrnat indicatorul „acces interzis” persoanelor străine am văzut în timp ce ne coboram dintr-un maxi-taxi cu îmbulzeală care primul să achite călătoria şoferului şi cu o mare nerăbdare de a vedea acel minunat paradis pe care ni l-a descris colega noastră Natalia Maciuca.Dar datorită Nataliei ne-am furişat pe poarta ascunsă şi am intrat împreună cu ghidul care ne-a întîmpinat chiar de la intrare.Am păşit pragul acelei ogrăzi, o minune nu alta!

Ogradă înverzită, flori, copaci, gazon un adevărat paradis pe care l-am admirat prin frumuseţea şi murmurul celor două butoaie-havuzuri care suspină mereu revărsîndu-se necazurile vinul limpede şi cristalin în enormele pahare.

Nu departe de poartă aşteptau să fie dschise două uşi ca nişte ziduri de abia le puteai trage să le deschizi.

O raritate este butoiul de 6 tone împietrit chiar la intrarea în combinat în care pe parcursul a zeci de ani a sprijinit forţele naturale a stejarului ce l-a ţinut ascuns pe renumitul vin de „Cabernet”.

Aici la Mileştii Mici se păstrează taina vinurilor şi anume în aşa-numitele pivniţe se găsesc vinuri păstrate de zeci de ani.

Intrînd în aceste galerii m-au cuprins fiori cînd mi-am dat seama cîte generaţii şi-au lăsat aici munca depusă, încît nu-ţi vine a crede că în aceste colecţii se mai păstrează vinuri încă din secolul trecut.

La o adîncime de 80 de metri te cuprinde un sentiment parcă de groază cînd intri în cazarmele înalte şi întunecoase fiind zidite în stil gotic ne aminteşte de imensele temple greceşti care sunt luminate doar de nişte felinare slăbuţe care stau de veghe licărind zi şi noapte.

Iar în căsuţele cu etaje stau la umbră milioane de butelii acoperite cu praf şi umbrite de paiangen îşi duc liniştea sigilate cu ceară roşie şi înflorite cu mucegai sticluţele care stau neclintite de nimeni doar fenomenele naturii le pot deranja puţin ele doar sunt admirate de către  turişti.

Megînd se aud şoaptele colegilor:oare ceo fi aceste plăcuţe albe cu atîtea date indicate pe ele?

-Nu vă miraţi! ne spune ghidul Snejana. „Acesta este paşaportul fiecărei caze pe care este indicat numărul, denumirea vinului şi anul cănd au fost recoltaţi strugurii, precum şi colecţia din care face parte acestea. 

Colecţia îşi îmbunătăţeşte stocurile în fiecare an, ceea ce  permite ca vinurile depozitate anual să dăinuiască ani de zile pentru ca urmaşii noştri să-şi amintească cu mîndrie de cei ce au făcut aceste eforturi.

O adevărată minune sunt vinurile excepţionale din aceste galerii răcoroase şi cu miros pătrunzător de mucegai. Examinînd paşapoartele

am observat că cel mai vechi vin datează din anul 1969, iar mai tinere fiind vinurile albe rafinate, Milestscoe 1986, Dnevstrovskoe1984, precum şi cunoscutele şi solicitatele vinuri roşii de Cabernet 1986,, Coddru 1986, Negru de Purcari, iar nelipsite sunt şi vinurile de desert  cum ar fi Auriu 1986, Grătieşti 1986.

Cîtă grijă şi cîtă atenţie le sunt acordate acestor colecţii de către acei educatori ele sunt dădăcite mai mult ca pe un copil, deoarece zi de zi aceste sticle necesită îngrijire chiar dacă la prima vedere ne par murdare.

Se spune că în orice încăpere se ascunde o minune, iar această minune am văzut-o şi noi şi chiar am admirat-o pe cea mai veche sticlă care a fost produsă în anul 1973, iar voloarea sa constituie 29.700 de lei, ceea ce pentru un moldovean de rînd costă o avere.

Minuţioase sunt încercările de a înţelege lumea infinită şi simbolică a vinurilor moldoveneşti. Aşa cum nu există doi oameni identici, aşa nu există nici două vinuri identice cum ar fi vinurile de Cabernet, Muscat,astfel fiecare dintre ele îşi găseşte un gust al său aparte.

Da! Într-un sătuc atît de „Mici” rostit , am văzut adevărata minune a băuturilor sacre şi am observat că această raritate merită titlul care i-a fost oferit „Ţara cu porţile deschise în paradisul vinurilor „

Într-adevăr Moldova este ţara cu tradiţii în vinificaţie, fiindcă nu există gospodar care ar avea măcar un butoiaş de vin, deoarece cu cît e mai bun vinul cu atît e mai bună părerea despre om.

La numai 2 km depărtare de satul Mereni, se află un loc numit de săteni Livada Perciunului. Într-o vale adâncă, înconjurat de livezi de vişini şi meri, de lanuri întinse de cereale, locuieşte moş Feodor, cunoscut prin părţile locului drept ,,Părintele Perciunului”. ,,Toţi îmi sunt prieteni, iar singurătatea n-o simt fiindcă am deseori oaspeţi, am avut chiar şi vizitatori din Elveţia, Italia şi Rusia. Cei care au fost la mine rămân uimiţi de frumuseţea naturii de aici. Toţi care vin să mă viziteze îmi sunt ca şi copiii mei şi îi primesc cu ce dă Dumnezeu”, ne spune moş Feodor. Deoarece se duce foarte rar acasă, la Mereni, în zilele de sâmbătă şi duminică îl vizitează soţia cu cei trei copii ai săi şi cu nepoţii. „Merg acasă numai la sărbători sau când am nevoie de ceva, doar pe câteva ore, deoarece nu am cu cine lăsa gospodăria.” 

Totul a început de la trei ştiubeie

La început, omul avea acasă trei ştiubeie, în care creştea albine. Însă, prin anii ’90, un medic l-a sfătuit să crească albinele în sânul naturii, deoarece acolo vor putea culege mai mult nectar.
Astfel moş Feodor a urmat sfatul doctorului care i-a propus să se mute în poieniţa din Livada Perciunului, unde a trăit prin anii ‘30 şi ciobanul Haralambie a Babei. ,,Când am venit aici tot pământul era pârloagă, fiindcă pe vremea lui Haralambie a Babei aici era păşune unde păşteau vitele şi oile, iar după dânsul nimeni nu a mai avut grijă de acest pământ”, ne arată locul bătrânul prisăcar.
La cei 61 de ani pe care îi avea atunci moş Feodor, simţindu-se în puteri, i-a fost milă de acel pământ şi a hotărât să-l lucreze. Feodor Ciobanu nici azi nu ştie al cui este pământul, fiindcă nimeni nu plăteşte impozite pe el. ,,Toată viaţa am călătorit prin Siberia, Kazahstan, dar am şi muncit mult în viaţă, am învăţat de mic copil a iubi şi a îngriji pământul, de aceea nu-l pot lăsa pârloagă”.

Singur în sânul naturii

Iar apoi chiar în vara anului 1990 şi-a făcut de unul singur o căsuţă pe jumătate în pământ care are două cămeruţe. ,,Mi-am construit special căsuţa în pământ deoarece vara îmi este răcoare în ea, iar iarna este mai cald şi nu trebuie să fac prea mult foc în sobă. Am înjghebat căsuţa doar ca să-mi păzesc ştiubeiele, nu m-am gândit niciodată că voi rămâne aici”.
Astăzi, bătrânul are o gospodărie ,,întreagă” de găini, gâşte, raţe iepuri, doi căţeluşi, o pisică cu trei motănaşi, o văcuţă şi un cal. Secretul este că animalele şi orătăniile moşului sunt foarte „ascultătoare şi înţelegătoare”. Când am mers la el, toate orătăniile erau acasă, doar cele douăzeci de gâşte nu erau. L-am întrebat unde le-a trimis. ,,Acum nu sunt acasă, dar dacă doriţi le strig şi vin imediat”. Nu trecu mult timp după semnalul moşului ,,Uli, uli, boboceii mei, hai veniţi acasă!” şi boboceii au şi fost acasă. Toate gâsculiţele veneau cu gâturile întinse spre moşul de parcă îl întrebau de ce le-a strigat. ,,Toate animalele mă ascultă, când îmi strig gâştele la culcare, ele vin, când chem puii la mâncare, îmi sar toţi pe umăr. Pisica îmi este şi ea un bun prieten, ba chiar lecuitoare. Dacă îi spun să nu se urce pe masă, ea nu se urcă oricât de flămândă ar fi, iar în ceea ce priveşte secretul ei lecuitor, este că pisica se aşază unde îl doare pe om, chiar de fiecare dată când mă culc ea se aşază şi toarce, astfel îmi ia toate durerile”, povesteşte moş Feodor. Pe lângă animalele pe care le îngrijeşte, omul mai are grijă şi de 60 de ştiubeie şi o grădină în care poţi găsi toate legumele şi fructele:  ,,Chiar dacă a fost în vara aceasta secetă, eu am înfruntat-o uşor, fiindcă am acest robinet din care vine apa de la fântâna din deal a lui Dumitru Ursu, iar toata scăparea mi-a fost acest izvoraş”.

,,Cu ajutorul lui Dumnezeu vom depăşi greutăţile”

Din zori şi până în noapte, bătrânul nu stă locului. Când soarele răsare, el se trezeşte, îşi face rugăciunea de dimineaţă, apoi bea câte 20 g de soluţie cu propolis şi o lingură de miere şi se apucă de lucru. ,,Eu beau propolis cu miere deoarece mă întăreşte şi mă simt mult mai bine”.
Înainte de culcare, moş Feodor îşi notează (cu litere latine) în agenda sa personală cum şi-a petrecut ziua, cum a fost timpul şi cine l-a vizitat. Apoi îşi aprinde candela, deoarece de 17 ani unica sursă de lumină îi este candela. Seara, ascultă la radio ultimele ştiri ale zilei şi prognoza meteo, îşi face rugăciunea de seară, după care se culcă liniştit. ,,Unica sursă de la care aflu ultimele ştiri atât din ţară cât şi de peste hotare este acest radio micuţ, iar seara eu niciodată nu mă culc pe întuneric, dar îmi aprind candela, deoarece în caz de trece vreun hoţ, să vadă licărind candela şi să nu se apropie”.

„Doar oamenii legii mă vor alunga de aici”

La cei 78 de ani pe care îi are bătrânul, se simte încă ,,în floarea tinereţii”. ,,La vârsta mea văd fără ochelari şi nu mă doare nimic. Niciodată nu apelez la medici, fiindcă îmi fac singur preparate din buruieni şi mă vindec. Aşa este cu mult mai sănătos pentru organism şi mă simt mai puternic. Dacă pe viitor cineva va cumpăra acest pământ şi oamenii legii mă vor alunga, atunci voi pleca. Altfel nu mă duc, deoarece natura de aici este viaţa mea”.

La eveniment au fost prezenţi 30 de persoane, dintre care 10 au fost participanţii, diferitor facultăţi, Ei au prezentat diverse discursuri în care au descris viaţa de zi cu zi a tinerilor.

Decanul facultăţii de jurnalism a declarat că: „Această conferinţă  a fost realizată cu scopul de a mediatiza unele conflicte şi greutăţi ale tineretului “.
La această dezbatere au fost abordate avantajele şi dezavantajele noului sistem european de învăţămînt superior.

Vitalie Guţu, studentă anul III la facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării aspecificat: “Procesul de la Bolonia este cel mai avantajos pentru noile generaţii deoarece faţă de sistemul pe care l-am avut noi este cu mult mai uşor de asimilat.”Asemenea conferinţe se desfăşoară în fiecare an în diferite instituţii superioare de învăţămînt şi săptămîna viitoare în alte instituţii de învăţămînt superior din Republiva Moldova.

Scopul acestui eveniment afost de a face publică deschiderea acestui centru.La dezbatere au fost prezenţi 30 de persoane, printre care au participat studenţi, şi profesori. Iar oaspetele de onoare a fost solistul grupului Likin Park, care  a alocat un premiu bănesc în valoare de 50 de mii de dolari .Directorul centrului, Victoria Rudi a declarat că: “La noi, în Moldova este necesar acest centru, deoarece pe z ice trece creşte tot mai mult numărul violenţelor”. Obiectivele care au fost urmărite în cadrul acestei întîlniri au fost:

Deschiderea reţelelor de combatere a molestării.

Colaborarea cu alte centre în alte ţări ale lumii . Voluntariata Diacon Nadejda a declarat că: “Am observat că anume aici copii şi-au găsit liniştea de care aveau nevoie”.

Asemenea conferinţe s-au desfăşurat şi în cadrul Academiei de Studii Economice.

Cosmetolog la Salonul de

Frumuseţe “LOOK”

Dacă în secolul trecut frumuseţea naturală era la modă, astăzi naturalul numai este la modă. Zi de zi apar noi şi diverse inventări ale falsului.

La prima vedere tot ce se creează prin fals, pare a fi frumos, dar nimeni nu-şi pune întrebarea cît de dăunător ar fi acesta. Astfel pe lîngă unghii, sprîncene, păr, buze, şi multe altele genele au devenit şi ele la madă.

         Care este secretul fals pentru a avea o privire seducătoare? 

Ocaziile speciale cer măsuri deosebite. Astfel genele false pot fi doar o armă secretă pentru care tinerele apalează ca să obţină o privire seducătoare.

         Ce reprezintă aceste gene false?

Unele gene sînt prevăzute cu o bandă adezivă, iar altele se găsesc în pachet alături de un tub cu adeziv special. Cele cu bandă adezivă sînt uşor de folosit pentru că nu trebuie să aplici tu adezivul.

Astfel alături folia protectoare de pe partea adezivă şi se lipesc genele.

        Alegerea genelor potrivite este dificilă?

Alegerea genelor false este destul de dificilă aş spune eu. În primul rind trebuie să cunoşti calitatea şi în al doilea rind genele false trebuie să arate cît mai naturale.

       Care este primul pas pe care trebuie să-l faci în aplicarea genelor?

Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să testezi adezivul, aplicînd o mică porţiune în zona tîmplei. Astfel după cîteva ore vei observa dacă este alergică substanţa sau nu.

După asta are loc tăierea genelor de dimensiunea dorită.

       Etapa pre aplicativă cere o anumită pregătire?

Ochii în primul rind trebuie să fie curaţi, adică genele nu se recomandă să fie fardate înainte de a lipi genele. Astfel fardul poate împiedica lipirea genelor şi există riscul de a le pierde.

       Ce facem după ce aplicăm genele?

Atunci cînd eşti sigură că s-au lipit, foloseşte un creion dermatograf negru sau maro pentru a sublinia linia genelor. Astfel genele vor părea mai naturale.

Cînd aplici mascara, o aplici mai mult pe genele tale şi puţin pe cele false, deoarece genele false sînt volumonoase şi nu trebuie să aplici multă mascara.

       Putem dormi cu genele false?

Nu, niciodată. Ele se îndepărtează folosind un demachiant obişnuit care le va înmuia adezivul. După cîteva minute se vor scoate uşor.

       Ce sfaturi le-aţi propune tinerelor?

Nu folosiţi genele false cu orice ocazie, mai ales în plină zi,păstraţile doar ca o armă secretă. Iar cel mai bine este să vă păstraţi frumuseţea voastră naturală şi nu vă distrugeţi.

Vă mulţumesc mult pentru interviu

Programist

Astăzi calculatorul e necesar fiecăruia dintre noi, deoarece anume calculatorul este mijlocul cel mai eficient şi accesibil de a primi informaţiile necesare.În ultimul timp el reprezintă mai mult o necesitate decît un lux

        Care este diferenţa dintre un laptop şi un notebook?

Diferenţa este că laptopul este mai mare ca dimensiuni, în schimb este mai performant. Iar un notebook este mai mic, dar conferă mai multă portabilitate.

        Care dintre ele consumă mai multă energie?

Laptopul consumă mai multă energie, iar bateria asigură un timp mai scurtde autonomie.

Pe cînd notebook-ul poate funcţiona mai mult timp doar pe baterie.

        Ce avantaje are un laptop şi in desktop?

Atunci cînd cumpărăm un laptop sigur că mobilitatea este principală.

Iar un desktop nu posedă atîta mobilitate şi ocupă mult loc.

         Dar care sînt dezavantajele?

Un desktop este mai comod de folosit, doar dacă îi adaugi perifericele potrivite (tastatura, mouse-ul)

Laptopul se poate transforma într-un computer comod

Desktopul oferă mai multă putere de calcul decît laptopul.

          În cazul în care dorim să cumpărăm un computer, cum facem o alegere corectă?

Alegerea se face în funcţie de nevoia fiecăruia. Dacă aveţi nevoie de un calcul puternic, pentru jocuri sau grafică, iar mobilitatea nu reprezintă un criteriu esenţial, alegeţi desktopul.

Iar dacă doriţi şi aveţi nevoie de a-l folosi oriunde alegeţi un laptop.

Îţi mulţumesc pentru interv

La Biblioteca Publică Cimişeni

La momentul actual problemele în biblioteci continuă să fie în mare creştere.Cea mai gravă problemă cu care se confruntă bibliotecile republicii, este lipsa cărţilor artistice. Dar cel mai grav este că bibliotecile dispun doar de cărţi scrise în grafia chirilică, ceea ce reprezintă in mare dezavantaj cititorilor.

         Care sînt actualele probleme cu care se confruntă bibliologia?

Problemele cele mai grave cu care se confrontă bibliologia sînt lipsa cărţilor artistice în grafia latină,fiindcă dispunem mai mult doar de literatură depolitizată, care ar trebui înlocuită cu o literatură nouă şi actuală.

        Care este fondul total de cărţi aici în bibliotecă?

Fondul total de carte la moment este de 7016 exemplare de cărţi, dintre care peste 2000 sînt în grafia latină, iar concluzia este că rata de înnoire a fondului lasă de dorit.

        Cînd ultima dată biblioteca şi-a înoit fondurile?

Pe parcursul ultimilor cinci ani datorită noului primar, biblioteca a fost achiziţionată din partea primăriei o sumă în valoare de 10.000 de lei în anul 2006, printer care au fost şi ediţii periodice.

În anul 2007 biblioteca a fost achiziţionată centralizat în valoare de 7.000 lei.

Pentru anul 2008 s-a planificat din bugetul primăriei achiziţie de carte în valoare de pînă la 10.000 lei

          Ce domenii sînt cel mai des solicitate de către cititori?

Anumite domenii nu sînt solicitate, dar cel mai des cititorii solicită enciclopediile şi literaturile artistice.

         Cum vedeţi biblioteca peste 10 ani?

Dacă vom avea susţinere din partea primăriei, cred că această bibliotecă va progresa foarte mult. Peste 10 ani eu consider că biblioteca noastră va fi una europeană.

 Vă mulţumesc pentru inteviu

Medic la Centrul Sănătate

Cimişeni

În ultimii ani una din problemele cele mai stringente cu care se confruntă întreaga societate, este sănătatea. Pe zi ce trece creşte tot mai mult morbiditatea populaţiei tinere, iar cauza fiind problemele de sănătate, deoarece circa 76% din bolnavi se adresează tîrziu medicului.

        Care sînt cele mai stringente probleme cu care se confruntă lucrătorii medicali?

La momentul actual, principala problemă cu care ne confruntăm noi, lucrătorii medicali aici în centru, este că nu avem laborant şi medic stomatolog. În rest sîntem mulţumiţi de ceea ce avem şi ne descurcăm cu ce evem.

         Care sînt aparatele de primă necesitate de care dispuneţi  aici în centru în caz de acordare a primului ajutor medical?

Ca pentru un centru de la periferie dispunem de cardiograf, tensometru, glucometru, aparate de măsurat tensiunea şi oculare. Cred că deocamdată avem cam toate aparatele necesare unui centru mic.

         Ce medici solicită sătenii care le-ar putea oferi ajutor aici, pentru ca să nu se deplaseze în altă parte?

În primul rind locuitorii solicită medical de familie, deoarece fără medic de familie bolnavul nu pote să plece nici la medical specialist fără îndreptarea de la medical de familie.

Deasemenea şi medical stomatolog este foarte solicitat fiindcă nu avem stomatolog deja de şapte ani.

         Ce servicii sînt taxabile aici?

Serviciile sînt taxabile doar pentru bolnavii care nu au poliţă de asigurare. Sre exemplu ei achită pentru o consultaţie la medical de familie 8 lei, pentru o injecţie articulară 4 lei, iar o injecţie intravenoasă 6 lei. Măsurarea tensiunii arteriale 3 lei.

         Poliţa de asigurare este valabilă pretutindeni sau numai în raioanele locale?

Conform hotărîrilor luate de către Ministerul Sănătăţii, poliţa de asigurare o poţi prezenta oriunde doar pe teritoriul Republicii Moldova.

         Din momentul în care aţi început să lucraţi aici, care a fost cel mai grav caz pe care l-aţi întîlnit aici?  

Cel mai grav caz pe care l-am înfruntat aici, a fost atunci cînd o femeie însărcinată a avut hipertensie arterială şi adapt eclampsie.După care îmi amintesc că afost chemată brigada de salvare de la raion. I-a fost făcută imediat operaţie cezariană chiar aici, astfel afost salvată atît mama cît şi fătul.

        Care sînt calităţile cele mai importante de care are nevoie un medic?

În primul rînd răbdarea, deoarece datorită răbdării îţi ttăpîneşti supărarea şi învingi toate greutăţile. 

           Vă mulţumesc pentru interviu