Merg cu paşi grăbiţi prin stropii cernuţi şi zburdalnici de ploaie ce se lovesc de umbrela mea.

- Doamne! Ce drum lung şi aglomerat, oare unde pleacă toată lumea asta?

Încerc să scurtez drumul, poate e mai aproape prin Grădina Publică Ştefan cel Mare?

-         Ce se întîmplă? Hmm… ce întrebare retorică!

Nu înţeleg nimic: muzică, bucate, chipuri străine în costume naţionale…

Încerc să mă apropii cu paşi nesiguri. Deodată zăresc standul Centrului Evreiesc amplasat chiar pe prima alee de la intrarea în parc.

-         Ce să fie?mă întreb mereu în gînd, dar încerc să analizez mai întîi frumuseţea care se petrecea ca mai apoi să mă documentez.

Printre numeroasele expoziţii zăresc diferite obiecte de artizanat, costume şi bucate naţionale, cărţi în diferite limbi.

Da… interesant lucru! Nu am ştiut că într-o ţară atît de mică pot exista atîtea etnii care este marcat deja în cea de-a opta ediţie cu genericul                 „ Unitate prin diversitate”.

Chiar dacă timpul pretenţios le dădea mari bătăi de cap, oaspeţii erau bine dispuşi atît tinerii cît şi bătrînii care s-au prins cu toţii în hore la joc.

„Îmi place foarte mult acest festival, e interesant că aici poţi vedea cultura şi obiceiurile altor popoare” spune Rodica Rotaru din Chişinău, ceea ce m-a mirat că era una din puţinele doamne pe care le-am întîlnit care vorbea limba română.

Vorbe, certuri se auzeau pe aleea de alături.

-         Parcă sunt nişte ţigani! îmi şopteşte colega mea Alina.

Da într-adevăr din toate comunităţile, cea mai mare şi cea mai bogată era cea ţigănească, unde cîteva tinere tigănci îmbrăcate  în costume lor tradiţionale îi înfierbîntau pe trecătorii de rînd ce le admirau cu atîta plăcere şi mai ales bărbaţii.

„Niciodată nu am încercat să înlătur ţiganii din rîndul moldovenilo, deoarece eu consider că romii sunt cei mai prietenoşi” ne spune Maria Lazăr originară din Donduşeni cu atîta mîndrie fără ca să-şi rupă privirile de la dansatoare în timp ce încerca şi ea să emită unele figuri.

    Cert este faptul că ruşii şi-au rezervat o alee întreagă, în schimb vizitatorii erau foarte puţini, iar bucatele tradiţionale au fost mai puţin întrebate.

Printre vizitatorii acestui festival au fost şi oaspeţii statului.

Festivalul etniilor spune Olga Goncearova directorul biroului de Relaţii Interetnice ,”Consider că acesta este un eveniment pe căt de interesant pe atît şi de important, deoarece anume prin această sărbătoare încercăm să educăm toleranţa faţă de reprezentanţii etniilor din Moldova, care s-au adunat din toate regiunile republicii.

Printre oaspeţii acestei manifestări i-au bucurat cu prezenţa şi speakerul Parlamentului Marian Lupu, precum şi prim vice-premierul Victor Stepaniuc.

Marian Lupu a declarat că: „Numai datorită etniilor va exista şi va fi asigurată pacea şi armonia şi stabilitatea socială, politică şi economică.

În schimb Victor Stepaniuc doreşte ceva mai mult de la aceste minorităţi. „ Acest festival devine din an în an tot mai popular la noi în Republica Moldova, dar unica dodinţă pe care o avem noi este că aceşti oameni care locuiesc la noi ar trebui să cunoască cîtuşi de puţin limba de stat precum şi cultura poporului moldav”.

Potrivit datelor oferite de către putere în Republica Moldova în prezent locuiesc reprezentanţi a 120 de etnii, iar la Biroul de Relaţii Interetnice au fost înregistrate 96 de organizaţii etno-culturale.